Mihaela Ionescu: „Handmade nu inseamna numai pasiune ci si multa munca.”

Buna ziua, dragi cititoare iubitoare de handmade. Sper sa fiti de acord sa abordam putin altfel astazi conceptul handmade. Articolul va va prezenta ca de fiecare data o artista si creatiile sale, dar si argumentele pentru care handemade-ul ar trebui macar recunoscut si respectat ca munca la domiciliu, nu ridiculizat in ideea ca femeia moderna n-ar trebui sa mai tricoteze ca „babele”, ca se gasesc tricotaje la tot pasul, si nici sa croseteze, sa coasa goblenuri sau sa faca accesorii din te miri ce, de parca nu ar avea de unde sa aleaga in targ! Creatoarele handmade nu sunt demodate ci dimpotriva! Sunt inovative, sunt unice si ofera si altor femei posibilitatea de a fi, de a se distinge in multime! Ele adorm in scaun cu lucrul in brate sau cu capul pe masa de lucru din pasiune pentru ceea ce fac! Pentru care logica nu ar merita sa traiasca din munca lor asa cum traiesc toti muncitorii angajati la stat sau la patroni? Pentru care logica, de asemenea, lucrurile migalite cu truda de ele, stricandu-si adeseori vederea, indepartandu-se fara voie de familie din drag de artizanat, nu merita un banut in plus fata de toate chinezariile varsate cu toptanul in tara? Dragele mele, sunt trista ca in tara noastra, femeia casnica nu este retribuita. Ea indeplineste acasa mai multe functii chiar decat la serviciu, munceste de dimineata si pana seara, iar femeile pasionate de lucrul manual, chiar si noaptea! Nu-i pacatul prea mare sa se oboseasca atata un numar insemnat de femei, creative si prolifice in productia atator lucruri frumoase si sa nu le poata converti apoi valoarea lor artistica si nu numai, in bani cinstiti cu care sa traiasca impreuna cu ai lor? Cu ce sunt mai prejos obiectele facute intr-o camera de apartament decat cele facute la o fabrica? Am investit personal 500 ron in fire speciale pentru esarfa, andrele speciale, ace si diferite ate, plicuri pentru ambalat, nici nu mai stiu! Am vandut 20 de esarfe ajutata de prieteni, 10 mi le-am oprit, 10 le-am daruit. Ezit sa continuu desi pretul pretins salurilor mele involanate este mai mut decat onest pentru efectul lor deosebit (vezi sectiunea saluri tip jabou tricotate manual,la mine pe blog). Ma intreb: au oare tinerele si doamnele romance curajul! sa se distinga? De ce este mai importanta alinierea la moda strazii decat diferentierea cu gust de cei de langa noi? Da-i unei domnisoare 35 ron si ai sa vezi ca isi alege o esarfa prost tivita sau vai de ea de la un magazin celebru, n-ar lua-o de la mine desi este realizata cu suflet si in serie extrem, extrem de mica. Si eu vreau la randul meu sa cumpar frumuseti la pret de nimic, sunt multe lucruri frumoase pe care le vreau si le vreau pe toate! Negociez si eu cum ma pricep, dar nu-mi bat joc de munca omului ridiculizandu-i pretul. Cineva mi-a spus despre un obiect de decor realizat impecabil, un unicat, ca are pretul de 255 ron. Eu, profana, il evaluasem la 50 ron! Stiti ce i-am raspuns? „Merita!” Am realizat ca numai materialele or fi costat cat pretuisem eu obiectul. Si cati ca mine? Dragi iubitoare si cumparatoare de produse handmade, noi nu cumparam o geanta din acril de 7 ron sculul! Noi cumparam o geanta unicata, un stil! Pentru ca vrem sa fim unice si stilate! Pentru a le putea lasa la pret in Romania, esarfele mele au fost tricotate cu fire putintel mai ieftine, comandate in Turcia. Stim noi de unde sau cum isi procura artizanii handmade materialele? Cat investesc in cursurile de specializae sau perfectionare?

Mihaela  Ionescu este o buzoianca frumoasa, inginera, mama a doi copii, stabilita in Capitala. A dorit sa ramana acasa pentru a ingriji mai bine familia. Dintr-o zi insa, rutina a inceput s-o sugrume. A tricotat si a pictat: ghivece, gardurile  si terasa casei parintilor sai-socri, orice-i pica in mana. In iarna 2012 a inceput sa decoreze globuri, apreciate si solicitate si de prieteni. Are o rabdare de invidiat iar aceasta calitate ii permite abordarea multor tehnici de lucru necesare in crearea de bijuterii: fimo, soutache, broderie cu margele.  Asa cum veti vedea in colajul de prezentare de mai jos si pe site-ul magazinului sau online (pe care il puteti accesa direct din bannerul Mihaelei din bara laterala a blogului meu), inspiratia pentru multe dintre colierele sale vine din Algeria, stat in care a locuit o vreme cu sotul si copiii, pana ce obligatiile de serviciu ale sotului l-au rechemat in Bucuresti. Acolo, fara sa gandeasca o clipa ca va ajunge ea insasi sa creeze accesorii, a vazut bijuterii opulente si stralucitoare, pline de culoare, ceea ce reda acum atat de aparte prin creatiile sale, Mihaela Ionescu.

Si un ultim cuvant despre ea: este deosebit de modesta sa stiti. A acceptat colaborarea pentru acest articol nu pentru promovare ci a sustine alaturi de mine lucrul manual. Asa ca, dragele mele doamne si domnisoare, sa alegem handmade-ul! Pe data viitoare!

Această prezentare necesită JavaScript.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s