Nota 10 la handmade, invatatoarei Daniela.

Dragi iubitori de handmade, va salut cu drag! Astazi scriu pentru voi despre o tanara doamna din invatamantul romanesc, o creatoare de frumos si o mamica fericita: Daniela Patru. Pe cand studia pedagogia, inventivitatea i-a fost pusa la incercare de … Continuă lectura

Ramona: „Traiesc pentru handmade!”

Dragele mele prietene, mari iubitoare de handmade, bun regasit! A mai trecut o saptamana de mestesugarit si de cumparat materiale de lucru si produse handmade finite. O saptamana frumoasa, in care am avut ce admira si pe facebook, unde imaginative … Continuă lectura

Ana-Maria si Paula Vasilescu

Mmm, n-am mai scris despre fimo de cateva articole, imi era tare dor! Si voua? (Azi mi-a scapat pe podea un medalion fimo primit cadou de ziua mea si a sarit un trandafiras. Tristete! Ciuda! Am cumparat „Picatura” si e … Continuă lectura

Camille Design. Cum devin pietrele si alte materiale neconventionale accesorii sau obiecte de decor.

Va salut din nou, dragi cititori de pretutindeni. Va povestesc acum despre o frumoasa Camelie si atelierul sau de cadouri handmade. Atelier in care nu sta niciodata cat ar vrea caci are o slujba extrem, extrem de solicitanta: asistent manager. … Continuă lectura

Cadouri Handmade- Quilling (2). Felicitari, tablouri, invitatii de nunta, aranjamente pentru diverse ocazii.

Bun gasit inca o data iubitori si consumatori de lucru facut manual. Ce-ati facut voi intre timp? Ati creat? Ati admirat creatiile altora? Le-ati cumparat pe cele admirate? Eu am primit vesti minunate: mi s-au vandut mai toate salurile pe care le tricotasem in joaca (dar cu pasiune), am si cereri noi. Alta veste buna este ca am ramas prietena cu o parte din cele despre care am scris desi de scris si de descris am facut-o cu acelasi drag in cazul tuturor. Apropo, eu cred ca pot fi gasita extrem de usor pe facebook fiind integrata in zeci de grupuri (numele meu fiind deci public!). Mi se pare prin urmare nepoliticos sa va faceti singuri reclama in comentariile lasate pe blog atata timp cat eu nu pretind pentru articolele mele nimic nimanui, „girand” intr-un anume fel activitatea celor promovati in articole si investind sentimente si incredere pentru fiecare. Imi puteti propune in privat sa scriu despre ceea ce faceti. Daca imi place si mie, scriu doar de placere. Daca nu, si totusi va doriti un articol… La comanda! Nu am nimic impotriva, asta e, pot scrie si asa… In fine, poate a fost o neintelegere. Pentru toate cele care mi-ati dat acordul  sa scriu (benevol!) despre ceea ce faceti, multumiri.

In articolul precedent am scris cate ceva despre bijuterii create in tehnica soutache, puteti revedea articolul aici. Astazi voi aborda iarasi  in cadrul proiectului meu (al nostru?) de sustinere a artei handmade tehnica quilling dar pentru altceva decat bijuterii. (Va amintiti de Velbi si bijuteriile sale superbe despre care am scris la debutul proiectului acesta?) Ildi si Adela lucreaza cu la fel de mult talent ca in tehnica soutache de care am pomenit cand le-am descris prima data activitatea lor artistica, felicitari, tablouri, invitatii de nunta, aranjamente pentru diverse ocazii si sarbatori (chiar si pentru cele Pascale) cu hartie „croita” de ele ci nu cumparata taiata gata din comert. Ele insele o pregatesc, dupa caz, taind fasii de 1.5 – 2 mm, in functie de ceea ce planuiesc sa creeze.

Atat despre Cadouri Handmade. Le puteti urmari lucrarile pe pagina lor de facebook. Le dorim inspiratie si succes ca tuturor celorlalte doamne si domnisoare carora le place lucrul facut manual si pe care le-am promovat aici sau urmeaza- cu acordul si colaborarea lor- sa le promovez. Am in asteptare a va povesti despre doua persoane foarte simpatice. Dar ca sa imi dau si mie un impuls, ce ziceti, sa scriu un articol si despre propria mea pasiune pentru tricotat?

Această prezentare necesită JavaScript.

Livi Copaceanu, suflet de artist

Buna regasit. Proiectul nostru de sustinere a lucrului facut de mana are succes. Si aceasta deoarece suntem destui interesati si practicanti de handmade, dar mai ales, am avut sansa sa primesc acordul si colaborarea unor realizatori minunati de a descrie pe blogul meu creatiile lor. Lucrul cu oamenii nu este deloc usor, nu stiu cum de-am putut crede ca voi putea dezvolta un proiect care implica nu doar munca si talentul artizanilor cat, uneori, orgolii  si totul sa mearga perfect. Daca scriu aici despre ceea ce vad si imi place o fac subiectiv: este blogul meu si nu am contracte care sa ma oblige nici sa scriu, nici sa sustin proiecte. Acest deziderat al meu de promovare a lucrului manual s-a dezvoltat datorita nu mie ci artstilor despre care am scris, care v-au cucerit, care au avut sustinatorii lor. Dar, tocmai pentru ca ceea ce fac aici nu urmareste interese materiale, asadar nu scriu nici la norma, nici pentru bani,  ba „cheltui” din timpul meu de viata, imi rezerv in continuare dreptul sa scriu numai despre Oameni care fac lucruri deosebite ci nu despre lucruri deosebite facute de oameni buni in fond, dar cu care nu interactionez sentimental.. Cei despre care scriu imi dovedesc- prin colaborarea cu ei- dincolo de talent, blandete, modestie, adesea nejustificat de multa, si astfel ma ajuta sa cred in ceea ce ma implic emotional sa promovez. Imi cer cu sinceritate pura scuze celor cu care nu am putut colabora: daca nu rezonez cu artistul, nu ii fac niciun bine scriind aici despre el, deoarece nu sunt un robot ci o emotionala. Mai departe, intelegeti singuri.

Livi Copaceanu. Aceasta tanara din Tecuci despre care voi scrie astazi m-a convins sa o includ in modestul dar ambitiosul meu proiect intr-un fel aparte: facandu-ma atenta ca nu trebuie sa evit a promova si pe cei care lucreaza cu materiale mai ieftine, accesibile celor care nu isi permit perle sau…sau… Facusem si acest tip de promovare, probabil nu citise despre Andreea, cea care floriceste superb din lut polimeric, despre Alina care decoreaza obiecte prin tehnica servetelului, despre Adina, care are un magazin pe site-ul Breslo unde produsele sale sunt la preturi pornind de la 8 ron. Intentionez sa cer acordul si unor, cator mai multi astfel de creatori, vreau sa scriu despre cei care lucreaza cu sfoara, cu fetru, cu iuta, cu macrame, cu snur satinat sau soutache, cu hartie, etc., nu se pune problema. Ea are un grup de 800 de membri interesati de handmade. Sunt unul dintre acesti membri.

Livi a urmat scoala populara de arta- sectia grafica- dar si alte cursuri de arta. Apreciez ca a fost sustinuta de parinti sa isi dezvolte simtul artistic care o incerca inca de la noua ani, lasandu-l pe acesta pe planul doi, axandu-se pe matematica o vreme. Mai tarziu, cu picturile sale a avut trei (!) expozitii in orasul sau natal si una in Sinaia, impreuna cu un grup de artisti. Pe langa picturile sale, ii place sa filmeze, sa fotografieze, sa scrie poezii, sa creeze globuri in tehnica Kusudama, bijuterii in tehnica numita quilling sau cu margelute, nisip, perle, cristal,  cusute cu sarma, guta. Unde o cauti, numai sensibilitate! Va las sa urmariti colajul de mai jos cu unele din lucrarile ei si daca vreti sa vedeti si Tecuciul prin ochii ei de fotograf amator, aici o puteti face. De asemenea, pagina in care isi expune picturile este aceasta.

Această prezentare necesită JavaScript.

Loulou

Va imbratisez pe toti. Daca vreti, va poate imbratisa si Loulou. Gatul.

Imi cer scuze ca indraznesc: purtati de obicei accesorii? Nu vreau sa defaimez branduri, acest nou proiect al meu de promovare a lucrului bine, decent, responsabil si splendid facut, cum este si cazul bijuteriilor create sum marca Velbi, este si va ramane eminamente pozitiv. Stiu totusi din propria mea experienta ca multe doamne „trag” sa cumpere esarfele de poliester, bijuteriile din plastic si nu stiu eu ce tipuri de aliaje care se decojesc sau ruginesc, in defavoarea pieselor realizate manual, nu pentru ca acestea ar fi mai scumpe- desi sunt uneori, cat se poate de justificat!– ci pentru ca nu au „eticheta”…Stiti voi. Creez si eu saluri tip jabou, foarte frumoase: mi s-a intamplat sa fie probate, mangaiate, sa isi zambeasca siesi admirativ doamnele, sa mi le laude cu voce pierita, dar sa nu le cumpere desi, muncite de mine, acestea nu aveau pret mai mare decat esarfele lucioase, prost tivite si de o frumusete indoielnica, din comert. (Ca sa va faceti o parere, pretentia mea era de 30 ron per sal, un model inca foarte nou pe piata, coborand, pentru ca ne cunosteam fiind vecine, si la 25 ron.)

Sa revenim la Loulou. Cristina Bisti, creatoarea setului din imagine, imi povestea odata, pe cand tratam cu ea pentru cumpararea unui minunat set cumva asemanator, tot din piele, cat de importanta este investitia in materiale dar,mai ales, cum isi raneste degetele formand aceste flori pe care le vedeti. Lucreaza si in tehnica numita quilling iar preturile cu care isi vinde creatiile pornesc de la 25 ron. Personal, vorbesc in cunostinta de cauza: am 5 seturi de bijuterii lucrate in piele si in tehnica de care ziceam, am si o bratara cu decupaje florale, toate Velbi. Le pretuiesc enorm si mi-e ciuda ca nu imi ajunge o singura viata sa le port, niciodata nu ma satur sa le aleg iar si iar din cutia mea de bijuterii.

Pagina site-ului ei este impecabila. In plus, clientii noi, prin abonare la newsletter-ul Velbi, beneficiaza la prima lor comanda de 10% discount. Va asigur, veti deveni clienti fideli. Fireste, numai daca de obicei preferati sa va alegeti accesorii cu stil, handmade, unicate.

Bun. Daca v-ati topit deja dupa „Luluta” asa cum am facut eu (la o adica, la cerere, cred ca poate duplica modelul, daca nu, Cristina este oricum surprinzator de creativa, deci veti gasi mereu ceva pe placul si dupa bugetul vostru la ea pe site), oferiti-vi-l. Sau oferiti-l cuiva drag. Eu nu ma descurc sa gasesc in oras, la posibilitatile mele, zic, cadouri pe care sa le cumpar decat dupa minute buuune de sovaiala.

Atat despre Velbi acum. Va mai propun doua seturi realizate de Cristina, pentru a intari ceea ce am argumentat in acest articol: finete, stil, unicitate, handmade, pret accesibil. Va sugerez sa accesati linkurile din articol si inca ceva.: urmariti si concursurile prin care Velbi ofera cadou cate unul din seturile sale de bijuterii. Si nu uitati: sustinem lucrul de mana!

(Urmeaza un articol despre Cutii de lemn pictate prin tehnica servetelului.)

Această prezentare necesită JavaScript.

Bijuterii Velbi (Advertorial? Nici pe departe!)

În viața vieților mele n-am scris cu atâta interes și drag despre bijuterii ca acum. Nici despre cărți, măcar! Cei care mă citiți, mă știți bine că mi-s sinceră, da?

Sunt înamorată acum. Sunt așa… visătoare, dulce-amețită… Orice-aș face prin casă sau aiurea, parcă îmi simt gâtul regește răsfățat de apăsarea ușoară a colierului din piele naturală regal air, iar cu coada ochiului, în mers, văd și floricelele cerceilor din set pe care tot cu noblețe îmi vine, cumva atât de natural, fix ca o regină, a-i purta.

Mă simt deodată sănătoasă, energică în sobrietatea mea regală, deținătoarea unică (știu, gândesc egoist, dar mi-e insuportabil gândul că toate femeile pot deveni ca și mine, regine, deși este evident acest lucru, având în vedere prețul aproape derizoriu  al acestor bijuterii cu aer de curte regală), deținătoarea unică, zic, a secretului eleganței.

Ador bijuteriile din pietre semiprețioase și piele. ( Tata a fost maistru tăbăcar, l-am ajutat în adolescență să vopsească obiecte vestimentare din piele și niciodată nu mi-am cumpărat fără părerea lui avizată, încălțămintea din piele. Pielea e caldă. Și e vie, într-un fel special. Cum este pământul viu, pentru țărani.) Îmi plac bijuteriile migălite. Și-mi plac și mai mult, atunci când au prețuri accesibile! Am în cutia mea modestă de bijuterii câteva seturi, din coral alb și roșu, turcoaz, bronzit, agate de foc. Dar nu sunt calde, știți?

Îmi plac bijuteriile unicate. Și-mi plac bijuteriile colorate. Lucrate de mână, artistic. Din toată garderoba mea, cu cea mai mare plăcere port croșeturile pe care mi le-a făcut mama. Ultima, această brățară: 004

La cununia mea, foarte probabil, voi purta bijuterii handmade. Iar cadoul de 39 de ani, evident… bijuterii Velbi!

Sunt atrasă și de velbi-urile pictate, ca și de cele din rășină. Îmi plac la nebunie colierele la baza gâtului pentru că sunt interesată să captez atenția asupra chipului meu, cu ochi albaștri. Mai am ceva de adăugat (cum să oprești o îndrăgostită să vorbească despre obiectul pasiunii sale?): voi căuta să aduc în cutia personală de bijuterii și un set, în culori solare, de bijuterii realizate în tehnica quilling.

Deci am scris, fără niciun interes ( nu altul decât de a vorbi despre ceva ce-mi place mult, despre accesorii- că doar sunt femeie!- și de a-mi împărtăși, scriind, bucuria) un articol aproape ca un advertorial. Cum m-am descurcat? Mă lansez? (Glumesc. Promit să rămân în banca mea. Felicitări Velbi, că m-a făcut să mă ridic din bancă.)

P. S. (Inutil, îmi imaginez, dar mă asigur.) Nu ignorați link-urile din articol, veți descoperi nu doar gusturile mele personale, ci și niște bijuterii una și una!